The Talented Mr. Ripley

Tom Ripley este un adevarat cameleon. Si si-a inceput viata de cameleon din pura intamplare. Pe cand era la o petrecere unde era angajat sa cante la pian, este remarcata geaca sa Princeton pe care o imprumutase special pentru eveniment. Cel care il remarca este tatal unui baiat de varsta sa, Dickie Greenleaf  care la randul sau studiase la Princeton. Domnul Greenleaf il plateste pe Tom cu 1000 de dolari ca sa ii aduca baiatul din Italia, unde acesta se relaxa intr-o vacanta foarte prelungita impreuna cu logodnica lui, Marge. Tom pleaca in Italia si se intalneste cu Dickie, de care se ataseaza extrem de tare. Dickie era genul petrecaret si foarte sociabil. Dar se si plictisea foarte repede. Asa ca atunci cand Dickie i-a spus verde un fata lui Tom ca nu-l mai intereseaza prietenia lui, acesta pur si simplu il omoara si ii preia identitatea. Si de aici incep o serie de alte intamplari ingrozitoare, deoarece Tom tinea foarte tare la noua lui identitate.

Ei bine, filmul asta m-a cam ingrozit prima oara cand l-am vazut. Si nu ca ar fi vreun film de groaza ci pentru ca pare ingrozitor de real ce sa intampla in el. L-am remarcat pentru prima oara pe Mat Damon pe care l-am urat tot timpul filmului si cu care totusi am tinut, asa cum tinem cateodata cu personajul negativ, desi nu merita. Am stat sa vad tot filmul, din curiozitate sa vad ce se mai intampla. Asa ca de ce n-am reusit sa ma desprind de el si a doua oara, iar nu inteleg. Partea amuzanta ar fi ca dupa aceea, de fiecare data cand il prindeam la televizor, nu ma puteam abtine sa nu ma uit, de parca tot speram ca sfarsitul sa fie altul. Asa ca probabil concluzia mea este ca filmul este obsedant dintr-un motiv pe care nu mi-l explic.

Se7en

Un criminal in serie, dezaxat si dus cu pluta, cum sunt toti de genul asta, gaseste un motiv perfect pentru el de a omori oameni. Se considera probabil de origine divina trimis pe pamant pentru a deschide ochii oamenilor prin crimele sale. Motivul este ca oamenii sunt pacatosi, iar pacatele mortale savarsite de acestia trebuie pedepsite. Este de parere ca acestea sunt sapte: aviditate, lacomie, lenevie, dorinta,  mandrie, invidie si manie. Hotaraste deci sa savarseasca sapte crime care sa evidentieze cele sapte pacate capitale.

Cei doi politisti insarcinati sa-l gaseasca pe criminal au o misiune nu numai dificila ci si periculoasa. Mai ales ca ei habar nu au ca sunt inclusi in diabolicul plan al criminalului.

Mereu mi-a placut filmul asta si ca realizare si ca idee. Inclusiv actorii mi se par perfect alesi pentru rolurile jucate. Si contrar parerilor unora care spun ca Brad Pitt a jucat groaznic, ei bine eu nu sunt de acord. Din cate am inteles, aparitia lui Kevin Spacey in rolul criminalului a surprins foarte tare, intrucat acesta a specificat foarte clar sa nu-i fie desconspirata aparitia in distributie, considerand mai de efect ca fiecare sa nu-si dea seama cine joaca in rolul criminalului.

De vazut, de cei cu nervi tari. Dar nu l-as recomanda noaptea, pentru ca mai mult ca sigur induce vise nu tocmai placute.

Rebecca

Max de Winter era un tanar barbat foarte bogat si de foarte buna familie. Proprietatea pe care o avea si unde isi avea resedinta, Manderlay, era una dintre cele mai renumite pentru frumusetea ei. Dar nu avea nici un motiv de foarte mare fericire pentru ca sotia sa, o femeie renumita pentru frumusetea si clasa ei, murise cu un an in urma intr-un accident pe cand era singura pe iahtul personal. In incercarea de a-si reveni la normal, Max se recasatoreste cu o fata simpla, naiva si foarte timida, care pe vremea cand a cunoscut-o era dama de companie la o doamna batrana si acra care-i manca zilele. Casatoria a fost pentru ea nu numai o salvare, de la viata plina de umilinte si rautati la care o supunea scorpia batrana, ci si o mare fericire prin faptul ca se casatorea cu iubirea vietii ei. In schimb noua doamna de Winter descopera cu multa tristete ca fantoma fostei sotii a lui Max le perturba casnicia. Doamna Danvers, o femeie fanatica si rautacioasa care isi iubise fosta stapana ca pe propriul copil, nu inceta nici o clipa sa-i aminteasca noii sale stapane ca nu este la inaltimea Rebeccai nici ca frumusete si nici ca prestanta, incercand in fel si chip sa-i desparta pe tinerii soti. Actiunea se intensifica atunci cand Max este banuit ca si-ar fi ucis sotia din gelozie.

Rebecca in regia lui Alfred Hitchcock este ecranizarea renumitei cartii cu acelasi nume scrisa de Daphne du Maurier. Este unul din putinele filme care nu m-a dezamagit dupa citirea cartii. Si la cate filme si seriale au fost facute dupa aceasta carte, acesta este cel care m-a satisfacut pe mine. Un film de referinta care merita vazut, de preferinta noaptea.

Under Suspicion

Henry Hearst este un avocat de succes si are alaturi ca nevasta una din cele mai frumoase femei, Chantal. Nici nu-si poate dori mai mult de atat de la viata. Asta in ochii celorlalti, pentru ca in realitate, situatia nu sta tocmai asa. Secretele pe care le are bine ascunse sunt insa pe cale sa fie date la iveala datorita suspiciunii ca ar fi omorat si violat o fetita din cartierul in care locuia. Victor Benezet, seful politiei si bun prieten de-al sau, impreuna cu un adjunct al sau, detectivul Felix Owens, il interogheaza in speranta de a afla adevarul. Poate totul s-ar putea termina cu bine, pentru ca Henry este un om bogat, de vaza al orasului, care la prima vedere nu ar putea fi capabil de asa ceva. Dar cum isi schimba depozitia de prea multe ori, detectivul Owens hartuindu-l cu intrebari stanjenitoare si acuzatoare, parca nu mai pare asa de nevinovat ca la prima vedere. Partea proasta pentru el este ca sotia sa, mult adorata, nu prea pare sa vrea sa-l ajute si pare sa creada acuzatiile aduse. Ramane de vazut daca e nevinovat sau nu.

Mi s-a parut nemaipomenit filmul, nu doar datorita subiectului cat si datorita aparitiei lui Monica Bellucci si a jocului nemaipomenit al lui Gene Hackman. L-as revedea filmul asta de o groaza de ori, mai ales ca sper mereu la o schimbare de situatie.

The Shawshank Redemption

Actiunea filmului incepe in anul 1947 cand Andy Dufresne, un mare bancher, este condamnat pentru ca si-a omorat sotia si pe iubitul acesteia. Oricat s-a declarat el nevinovat, dovezile ii erau impotriva. Sentinta? Inchisoare pe doua vieti. Locul ispasirii? Inchisoarea Ingerilor. Aici va fi locul unde Andy isi va petrece multi din urmatorii ani de viata. Prima oara cand a pasit pe portile inchisorii, mutra de bebelus a lui Andy l-a facut pe Ellis Redding sa piarda pariul pe care detinutii il puneau de fiecare data cand erau adusi boboci proaspeti. Anume, care dintre ei va ceda psihic primul. Andy nu a cedat. Si cel care a facut-o, l-a enervat asa de tare pe gardian ca acesta l-a batut pana l-a omorat. Deci, de aici inainte nu se anunta un film usurel, vesel sau optimist. In inchisoare Andy are parte de momente foarte grele si ma bucur doar ca filmul este fictiune, desi cred ca lucruri din acestea chiar se intampla in inchisori. Andy este batut, violat, bagat la carcera si numai un om cu multa vointa si caracter putea sa iasa din toate acestea cu mintea intreaga. Marele lui noroc incepe sa iasa la iveala cand isi arata priceperea de contabil si directorul il pune sa-i administreze veniturile. Si cele albe si cele negre. Din acel moment, desi in inchisoare, Andy incepe sa aiba o viata un pic mai linistita. Linistita pana cand, la aparitia unui nou boboc, Andy afla cine este adevaratul criminal al sotiei sale si al amantului acestuia. Mai departe, ce se va intampla , ramane de vazut.

Filmul este grozav. Stiu ca eu laud toate filmele pe care le postez, dar acesta este unul dintre cele mai grozave filme si merita vazut si pastrat.

Scena mea preferata este urmatoarea:

Piesa este o Canzonetta Sull'Aria din "Nunta lui Figaro" interpretata de Elizabeth Schwarzkopf si Anna Moffo.

True Crime

Steve Everett este reporter la Oakland Tribune si pe langa pasiunea pentru meseria sa, are si pasiunea pentru femei si bautura. Seful sau, care nu-l prea avea la inima, deoarece Steve atentase si la nevasta acestuia, il insarcineaza sa faca un reportaj despre executia unui criminal, care urma sa se intample la miezul noptii. Desi initial Steve vroia sa scrie reportajul si sa termine cu tot cat se poate de repede, ajunge sa fie angrenat in anchetarea cazului, intrucat cel care era numit criminal pare sa fie nevinovat. Steve descopera ca martorii au mintit si nu are la dispozitie decat 12 ore pentru a dovedi ca are dreptate. Ceea ce altii nu au reusit in cativa ani, poate reusi Steve? Ramane de vazut.

Cum sunt o mare admiratoare a lui Clint Eastwood, nu puteam sa nu recomand acest film mai ales ca si regia ii apartine. La momentul cand am vizionat eu filmul, nu stiam lucrul acesta si, pe langa alte filme regizate de el, care tot asa mi-au placut din intamplare, la fel s-a intamplat si cu acesta. Am stat cu sufletul la gura si in final am ajuns la concluzia ca este un film nemaipomenit. Nu este cotat foarte bine dar mie oricum nu-mi pasa. De vazut macar odata.

Ransom

Tom Mullen este unul dintre cei mai bogati oameni. Asa ca n-ar trebui sa uimeasca pe nimeni ca fiul sau a fost rapit in schimbul unei recompense generoase de 2 milioane de dolari. Initial Tom ia in considerare ideea de a coopera cu politia, in incercarea de a-si recupera fiul. Asta pana cand aude ca in proportie de 10% cei rapiti sunt omorati dupa ce rapitorii primesc recompensa. Asa ca isi urmeaza instinctul si face o declaratie socanta pe postul de televiziune: acorda o recompensa de 4 milioane de dolari celui care ii da pe tava capul rapitorului care i-a luat copilul. A facut bine... a facut rau? Ramane de vazut.

Am urmarit filmul de la inceput si pana la sfarsit cu sufletul la gura. Si la socantul anunt de la televizor al lui Tom Mullen am plans si l-am blestemat de i-au mers capacele lui Mel Gibson. Oricum, aici mi s-a parut ca Mel Gibson a jucat un rol de tata mult superior decat in Edge of Darkness. Cui ii place genul care te face sa mananci chibrite, este perfect. A doua oara insa parca nu prea mai vreau sa-l inghit, desi mi-a placut filmul foarte mult.

Presumed Innocent

Carolyn Polhemus este o tanara procuroare, foarte ambitioasa si oportunista si cu mult sex-appeal. Cand a pus ochii pe celebrul procuror Rusty Sabich, acesta n-a avut nici o sansa, desi era fericit casatorit de multi ani, cu iubita sa din liceu cu care avea un baiat. Cand Carolyn descopera ca noul sau amant nu are aspiratii de promovare, desi are potential, nu are nici un regret in a-i da papucii. Telul ei era sa fie langa cineva puternic care sa o ridice la randul ei pe scara sociala. Deci nu este de mirare ca, atunci cand este gasita omorata in apartamentul sau, Rusty sa fie cel vizat in preferintele procurorilor de a gasi un vinovat. Crima era de o cruzime iesita din comun si cam toate dovezile par sa-l indice pe el. Dar, ar mai fi de luat in considerare si faptul ca  tanara procuroare parea sa investigheze un caz strict secret la care nu avea nimeni acces. Ramane de vazut daca Rusty este sau nu vinovat de moartea fostei sale amante.

Filmul este palpitant, incitant, muzica mi s-a parut grozava, finalul este neasteptat si este unul din preferatele mele. Cea mai buna impresie mi-a facut-o avocatul apararii in persoana lui Sandy Stern, interpretat de Raoul Julia. Scenariul si regia semnate de Alan Pakula sunt graitoare pentru acest film.

Midnight in the Garden of Good and Evil

John Kelso este reporter la o revista oarecare. Soseste in Savannah, oras in care inca mai pluteste aroma anilor de odinioara, pentru a scrie un reportaj despre celebra sarbatoare de Craciun a unui om important al orasului, Jim Williams. John pare mai degraba impresionat de arhitectura, parcurile si vechile obiceiuri, pastrate din mosi stramosi, ale orasului. Si, ca sa fie tacamul complet, in timpul vizitei sale se trezeste implicat aproape fara sa vrea in anchetarea unei crime destul de surprinzatoare. Jim Williams il omoara pe iubitul sau Billy, un baiat destul de tanar, violent si usor necioplit,  in legitima aparare. Dar in Savannah, adevarul poate avea mai multe fete, oamenii pot fi foarte ciudati, si obiceiurile lor inca si mai ciudate.

Cand am vazut prima oara acest film nu am fost sigura daca mi-a placut. Dar cum anumite canale de filme, reiau de multe ori difuzarea unui film, s-a intamplat mereu sa dau peste el si sa vreau iar si iar sa-l revad. Asa am ajuns la concluzia ca, desi este un film foarte ciudat, mi se pare extrem de incitant de urmarit. Peisajele, muzica, oamenii, locurile si izul acela de oras in care fiecare se cunoaste cu fiecare, mi se pare atragator de urmarit. Ulterior am remarcat ca filmul este facut de un mare actor si regizor preferat al meu Clint Eastwood. De vazut macar odata...

Kafka

Filmul incepe pe un fond muzical de tambal aparent romanesc, dar de fapt muzica este compusa de Janusz Hajdun. Crima atroce si cel putin ciudata care urmeaza mai apoi te poate face sa-ti dai seama daca vei dori sa urmaresti filmul in continuare. Jeremy Irons interpreteaza nemaipomenit rolul personajului principal Kafka. La inceput, el m-a facut sa urmaresc mai departe filmul, si in final nu mi-a parut rau ca am facut-o. De fapt, nu am ce reprosez nici unui actor felul cum si-a jucat rolul pentru ca toti mi s-au parut perfect intrati in pielea personajului ales.

Kafka este un angajat al unei societati de asigurari de aproape 8 ani. In tot acest timp nu a avansat deloc in functie. Este foarte rebel, incapatanat, singuratic si are de asemenea o putere de observatie foarte mare combinata si cu o curiozitate la fel de mare de a sti tot ce se intampla. Dotat cu aceste calitati, nu dureaza foarte mult pana sa realizeze ca la societatea unde lucreaza se intampla lucruri foarte ciudate si de neexplicat. In timp ce investiga pe cont propriu disparitia unui foarte bun prieten, descopera ca acesta este de fapt mort. In incercarea de a afla ce s-a intamplat, Kafka se trezeste implicat in miscarile unei organizatii nihiliste care ii dezvaluie ca moartea prietenului sau se datoreaza locuitorilor Castelului. Se pare ca locuitorii Castelului sunt insa tabu pentru oricine ar dori sa-i contacteze, indiferent de motiv. Disparitia  unei prietene, membra a miscarii nihiliste, il face pe Kafka sa investigheze totusi ceea ce se intampla la Castel. Ce va reusi el sa descopere, urmeaza sa aflati vizionand filmul.
Nu cred ca ecranizarea vreunei cartii a lui Franz Kafka ar fi putut fi facuta mai bine de atat. Kafka este un film foare ciudat de interesant, dar intr-un fel cam greu de inghitit mai ales datorita izului de cosmar si drama. Nici nu stiu de ce imi place, dar imi place...

Trailerul este groaznic si nu prea reprezentativ pentru film dar asta e...

Shutter Island

Teddy Daniels, impreuna cu partenerul sau Chuck Aule pleaca pe o insula, ei doi fiind detectivi federali, sa investigheze o disparitie a unei paciente care pare a nu fi de gasit. Insula Shutter nu este una obisnuita. Acolo sunt incarcerati cei mai periculosi criminali cu probleme psihice. Inca din prima zi cercetarile celor doi sunt ingradite de catre conducerea spitalului. Desi la prima vedere pare un caz banal care, datorita conditiilor, nu are cum sa nu gaseasca rezolvare, totul nu este ceea ca pare. Inclusiv Teddy Daniels se comporta extrem de ciudat, scopul venirii lui pe insula parand sa fie cu totul altul decat investigatia pentru care a fost trimis. Se spune ca daca stai printre nebuni ajungi la fel de nebun ca si ei. Teddy Daniels nu face exceptie de la regula. Combinatia de nebuni, doctori si paznici nazisti, si amintirile sale deloc frumoase despre al doilea razboi mondial si sotia sa moarta  fac un coctail cam greu de suportat. Sfatul primit, de la o pacienta pe care o ancheta, de a fugi de pe insula cat de tare poate, este inlaturat fara ezitare. Marea surpriza este ca ulterior realizeaza ca are foarte putine sanse de a mai pleca de pe insula nebunilor. Reuseste el sa lase totul balta pentru a-si recupera libertatea? Ramane sa vedeti.
N-am sa ascund ca mi-a placut filmul foarte tare desi nu ma omor, dar chiar deloc, dupa Leonardo Di Caprio. In schimb imi place foarte tare si de Max von Sydow si de Ben Kingsley. M-a tinut in tensiune timp de doua ore, timp in care am mancat chibrite, unghii si am sarit in sus de o groaza de ori. Un fel de "Kafka "2 aruncat pe insula celor "10 negri mititei" cu un scenariu a la "Tacerea mieilor". In final am descoprit ca n-are nici o treaba cu cele trei filme mentionate. Finalul este total neasteptat deoarece nici in ultimile zece minute nu mai stii ce sa crezi. De fapt nici in final nu prea mai stii ce sa crezi. Eu l-am vazut impreuna cu baiatul meu cel mare si ne-am ciorovait, fiecare avand o alta parere despre ce s-a intamplat de fapt. Este un film ce merita vazut si as recomanda vizionarea lui noaptea dupa ora 12.

8mm

Tom Welles este un detectiv particular. In meseria lui, este foarte bun si foarte discret. In consecinta, avand o asa buna reputatie, este angajat de o doamna batrana si foarte bogata in investigarea unei situatii foarte neobisnuite. Batrana doamna ramasese vaduva de scurt timp. Printre lucrurile personale ale sotului sau, a avut surprinderea sa gaseasca o banda video de 8mm. Vizionarea benzii a ingrozit-o teribil, aceasta continand scenele foarte violente si sadice ale violului unei tinere fete si care culminau prin moartea acesteia. Sarcina lui Tom Welles este de a descoperi daca intreg filmul este trucat sau real. Pornind in cautarea fetei din film, Tom descopera ca a ajuns pe un drum fara intoarcere care are toate sansele sa se transforme intr-unul fara iesire.

"Daca dansezi cu diavolul, nu diavolul se schimba... ci tu". Axioma aceasta este specifica acestui film si nu poti intelege ce vrea sa insemne daca nu-l vizionezi.

Filmul este unul infiorator de sadic si tensionant. Nu-l recomand decat celor carora le plac genul thriller si au nervii tari, fiind un film ce pare foarte real dpdv al subiectului si actiunii. Nota 10 pentru regie. 

Edge of darkness

Thomas Craven (interpretat de Mel Gibson) este detectiv investigator in politia din Boston. Fiind vaduv de foarte multi ani intreaga sa atentie si dragoste si-a indreptat-o catre unica sa fiica, acum in varsta de 24 de ani, Emma Craven. Fiica sa lucra la o mare companie in sectorul de cercetari pentru furnizarea de energie verde (sau ecologica, cum doriti). Aceasta vine acasa sa-si petreaca concediu cu tatal sau. Lui Thomas Craven nu i-a trebuit mult pana sa-si dea seama ca fiica sa este foarte bolnava si, ca orice tata grijului, cauta sa afle de la aceasta ce se intampla cu ea. Cand este pe cale de a afla motivul simptomelor ciudate pe care Emma le manifesta, suna soneria de la usa si amandoi se duc sa deschida. Instantaneu, fara a mai apuca sa reactioneze la cele ce urmeaza, fiica sa este impuscata de niste barbati mascati care se urca ulterior intr-o masina si demareaza in tromba. Este lesne de ghicit stupoarea si tragedia tatalui care-si priveste fiica murindu-i in brate fara a mai putea-o ajuta cu nimic.

Desi initial s-a crezut ca Emma a fost o victima colaterala a atacului asupra tatalui sau, Thomas Craven descopera in scurt timp ca fiica sa a fost cea avizata sa fie omorata. Incepe in acest fel o investigatie, pe viata si pe moarte, pentru descoperirea motivului si a ucigasului fiicei sale.

Filmul are un subiect foarte interesant. As putea sa comentez la multe lucruri care nu mi-au fost pe plac la acest film dar ar insemna sa dezvalui prea multe. Tot ce as putea spune este ca desi la inceput pare sa fie totul foarte incalcit, mai tarziu totul se descalceste si se rezolva mult prea evident. Si mi se pare si total nerealista toata situatia. Dar va las sa judecati singuri daca ati pierdut timpul vizionand acest film sau ati invatat ceva din el. Eu personal n-am invatat nimic decat ca viata este scurta si ca trebuie sa petreci cat mai mult timp cu cei dragi. Asta am aflat oricum dintr-o groaza de alte filme.

Mystic River

In timpul unei veri in 1975 Dave Boyle, Jimmy Markum si Sean Devine se jucau pe o strada din Boston. Pe cand isi lasau ampreta pentru eternitate, scriindu-si numele pe o portiune de trotuar proaspat turnata cu ciment, langa ei opreste o masina din care coboara un barbat ce parea a fi politist datorita catuselor ce-i atarnau de cureaua pantalonilor. Politistul ii ia pe cei trei baieti foarte tare, certandu-i ca distrug proprietatea statului si il obliga pe Dave sa urce in masina lui pe motiv ca trebuia sa-l duca acasa la mama sa pentru a-l reclama acesteia. Bietul Dave s-a urcat plin de teama in masina politistului in care se mai afla un alt barbat mai in varsta. Dave nu a mai fost vazut cateva zile bune pentru ca cei doi barbati nu erau ce parea la prima vedere. Acestia l-au sechestrat in subsolul unei case unde l-au abuzat sexual cateva zile la rand pana cand Dave reuseste sa evadeze si sa se intoarca acasa.

Actiunea povestii se muta cativa ani mai tarziu (vreo 30 de ani am aproximat eu), intr-o perioada cand cei trei baieti, acum adulti nu mai tineau legatura frecvent unul cu altul.

Jimmy avea trei fete, una dintr-o casatorie anterioara, incheiata tragic cu moartea sotiei sale, si doua din actuala casatorie.

Dave era casatorit cu o verisoara a lui Jimmy si avea un baietel cu care era mult prea protector. Traumele din copilarie nu par sa-i de pace, urmarindu-l si la varsta maturitatii.

Sean, detectiv investigator, era casatorit, dar despartit de sotia sa de 6 luni, care ii trimitea ocazional telefoane la care nu vorbea.

Atunci cand Katie, fata cea mare a lui Jimmy este gasita omorata in padure, Dave devine suspect principal si Sean este insarcinat in a investiga crima.

Daca Dave, dupa cate i s-au intamplat in copilarie, s-a transformat intr-un criminal, veti vedea la vizionarea filmului. Sau, as putea adauga, la sfarsitul filmului, fiindca pana atunci nu veti stii cu adevarat cine este criminalul tinerei adolescente, fiindca evident vor mai aparea si alti banuiti.

Acest film l-as recomanda in primul rand celor care sunt parinti. Sunt foarte multi care nu stiu ce poate fi mai rau: sa fii foarte protectiv sau sa nu fii, cu odraslele tale. Acest film poate fi un raspuns. Traim in vremuri in care eu personal consider ca se poate intampla orice si nu toata lumea afla lucrurile astea din filme.

Pe urma, recomand acest film cinefililor fiindca este un film nemaipomenit, cu performante actoricesti de exceptie si le mentionez in special pe cele trei: Sean Penn, care joaca rolul lui Jimmy, Tim Robins, care joaca rolul lui Dave, si Kevin Bacon, care joaca rolul lui Sean. Daca aceste trei nume nu au fost de ajuns pentru a va convinge atunci numele producatorului, care a scos filme geniale pe banda rulanta, va fi decisiv: Clint Eastwood. Pentru ca filmele lui ori iti plac foarte tare ori nu-ti plac deloc. Cum eu ma numar in prima categorie pot sa spun ca este un film nemaipomenit care merita vazut macar odata. Oricum, vizionati-l cu batista in mana. Cei sensibili au nevoie de ea.

Wanted

Wesley (interpretat de James McAvoy, dragutul faun din Cronicile din Narnia) este un soarece de birou. Fiind foarte putin increzator in fortele proprii se lasa tiranizat si umilit de toata lumea. Nici chiar iubita sa nu are o parere prea buna despre el, inselandu-l cu propriul lui prieten, chiar sub ochii lui. Cu alte cuvinte, viata lui este o viata de caine, alungat si calcat in picioare de toti. Asta pana in ziua cand este acostat de cea mai frumoasa femeie pe care o vazuse, Fox.
Fox (interpretata de Angelina Jolie asa cum numai ea poate sa interpreteze asa rol) este o femeie nemaipomenit de sigura pe ea si pe ce are de facut. Ea lucreaza intr-o agentie de asasini profesionisti si are rolul de a-i da o veste trasnet lui Wesley. Se pare ca Wesley este fiul unui asasin profesionist Mister X, nemaipomenit de bun in meseria pe care o avea. Cel mai bun din bransa, acesta este omorat de unul din oamenii proprii, Cross, pe care-l antrenase personal si care hotaraste sa plece pe cont propriu din agentie. Misiunea grea a lui Wesley este sa-si razbune tatal prin gasirea si eliminarea lui Cross. Partea grea a lui Fox este de a-l convinge pe Wesley ca are calitatile necesare acestei meserii, datorate in mare parte mostenirii genetice a tatalui sau. Cu alte cuvinte Wesley este pus sa aleaga in a fi mielul sau a fi lupul.
Impreuna cu seful agentiei, Sloan (interpretat de Morgan Freeman), Fox reuseste sa-l antreneze pe Wesley astfel incat acesta sa-si duca la bun sfarsit prima lui misiune. Mai departe Wesley, pe masura ce-si desavarsea aptitudinile de asasin profesionist, descopera multe secrete in agentie. Secrete care odata descoperite il pot face sa renunte chiar la prima sa misiune. Pentru ca toata afacerea cu gasirea asasinului tatalui sau este invaluita intr-un mister care-l va face sa ia o hotarare, buna sau rea, ramane sa descoperiti.
Filmul mi-a placut foarte tare. Cam sangeros si foarte violent totusi, si nu-l recomand copiilor mai mici de 12 ani. Mi-a placut foarte mult cum a jucat James McAvoy, nemaipomenit de bine, rolul de prostanac. In rest, destul de bine facut filmul, cu multe efecte speciale foarte bine realizate si cu un final surprinzator. Va va tine in priza cam dupa jumatate de ora si pana la sfarsitul filmului.
Am inteles ca urmeaza Wanted2. Sper sa nu fie o dezamagire ca majoritatea doi-urilor.

Orphan

John si Kate Coleman sunt fericitii parintii a doi copii minunati: un baiat, Daniel, si o fetita, Max. In urma pierderii unei sarcini, si afland ca nu mai pot avea copii, John si Kate decid sa adopte un copil de la orfelinat. Acolo o intalnesc pe Esther, o fetita de 9 ani deosebit de inteligenta si bine educata care pare sa nu se integreze in cercul celorlalti copii. Cei doi parinti sunt fermecati de fetita si decid s-o adopte. Daniel n-o place de cand o vede dar Max, care era surdo-muta, o accepta fara nici o rezerva. La inceput Esther pare foarte draguta si amabila cu cei doi frati ai ei, desi este o rivalitate evidenta intre ea si Daniel. Pana aici totul pare perfect normal, asa cum este in orice familie. Dar cum Esther nu pare sa se integreze prea bine nici la scoala in care este inscrisa de noii sai parinti, se poate anticipa ce turnura poate lua filmul. Totul incepe sa mearga prost cand Esther isi impinge o colega de joaca, care o tot sicana la scoala, aceasta accidentandu-se grav. Bineinteles ca nu mai dureaza mult pana sa descoperi ca Esther nu este ceea ce pare a fi. Una din calugaritele de la orfelinat vine la John si la Kate pentru a-i avertiza ca este un mister legat de Esther. Un mister pentru care se faceau inca cercetari. Esther afla, tragand cu urechea si o convinge pe Max sa-i fie complice in a omori pe calugarita. Ce secret ascundea Esther de a adus-o in stare de crima? Veti vedea la vizionarea filmului.

Acest film este un un horror in toata puterea cuvantului. Dar ce m-a fascinat pe mine este jocul actoricesc al fetitei Esther. Mi s-a parut o actrita nemaipomenita si ii prezic o cariera infloritoare daca o tine tot asa, fiindca a avut un rol extrem de dificil de interpretat. In rest, ce sa zic... imi plac filmele horror dar niciodata, sau in cazuri extrem de exceptionale ma uit de doua ori la un asemenea film. Filmul este destul de bine realizat si are o idee originala as spune eu pentru ca n-am mai auzit de asa ceva la alt film. Mi-a adus aminte un pic de filmul Anticristul, doar ca aici diavolul nu are nici un amestec. Doar un drac impielitat de fetita cu o minte diabolica perfect umana. Nu veti ghici in veci care este secretul ei. Secretul este o explicatie destul de logica a tuturor intamplarilor. Vrei un film de groaza nu prea sangeros dar care sa te tina un pic in tensiune? Ei bine, l-ai gasit!!!

Sherlock Holmes

Actiunea incepe cu stralucita capturare a unui criminal in serie celebru, Lord Blackwood (interpretat de intunecatul Mark Strong), de catre legendarul detectiv Sherlock Holmes (interpretat de Robert Downey Jr.) si asistentul sau Dr Watson (interpretat de Jude Law). Intrucat Lordul Blackwood avea o faima mai oculta, fiind un vrajitor celebru ce practica magie neagra, stabilirea decesului acestuia este efectuata de catre Dr. Watson. Cum ulterior Blackwood se intoarce misterios din mormant, reputatia Dr. Watson fiind in joc, Sherlock Holmes porneste impreuna cu asistentul sau la o noua vanatoare de vrajitoare.

Inainte de a impartasi parerea mea despre acest film trebuie sa fac o marturisire (care nu-mi face prea multa cinste): in privinta filmelor sunt putin cam snoaba. Am descoperit pe parcursul vietii ca am pierdut de pe urma acestui snobism dar, din nefericire nu prea m-am invatat minte. Ma straduiesc din greu sa ma tratez totusi. Eu urmaresc in special, ca mai toti oamenii care se duc la cinema, filme care au un oarece punct de atractie: actori, regizori sau eventual coloana sonora care e semnata de cineva care m-a impresionat la vizionarea altui film. Sherlock Holmes l-am urmarit pentru ca joaca in el Robert Downey Jr. Nu m-au preocupat niciodata problemele lui personale. Eu l-am catalogat ca pe un actor nemaipomenit inca de la primul film pe care l-am vazut cu el si in care era actor principal: Chaplin. Deci m-am hotarat sa ma uit la Sherlock Holmes, decisa din start sa-i acord o sansa, indiferent de rezultat. Asa ca poate parerea pozitiva pe care o am despre acest film este putin subiectiva.

In mare, cine a citit cartile lui Arthur Conan Doyle stie ca Sherlock Holmes este un detectiv particular care este nemaipomenit de inteligent, intuitiv si stie sa se descurce perfect in situatii exceptionale. Deci Sherlock Holmes este pentru Conan Doyle ceea ce Hercule Poirot este pentru Agatha Christie, ceea ce Bunicul este pentru Petre Salcudeanu, ceea ce Capitanul Apostolescu este pentru Horia Tecuceanu si as putea s-o tin tot asa. Ceea ce-l deosebeste pe Arthur Conan Doyle de ceilalti scriitori este aura de mister, fantastic si supranatural care pluteste in cartile lui. Si ceea ce m-a facut pe mine un fan al cartilor lui este ca toata aura de mister este risipita in final de explicatii foarte logice ale evenimentelor petrecute pe tot parcursul cartii. Una cate una sunt toate daramate intr-un fel in care te cam face sa-ti para rau.

Filmul nu se departeaza prea mult de la subiect decat in privinta personajelor. Dr Watson din carte este mai tantalau decat Dr Watson din film. Sherlock Holmes din carte este mult mai snob si mai aristocrat decat Sherlock Holmes din film, caruia parca pare sa-i lipseasca aceste doua caracteristici. Oricum, filmul este foarte bine facut, are multa actiune, cateva scene comice si de fapt are cam cate putin din fiecare. Filtrul gri-intunecat specific Angliei ploioase se potriveste cu aura mistica a filmului si cine are curajul sa-l urmareasca pana la sfarsit va avea satisfactia ca nu a avut de ce sa-i para rau. De fapt nu are cum sa-ti para rau ca ai urmarit un film facut de Guy Richie.

The Green Mile

Un fan al acestui film a spus ca "filmul a fost inventat pentru creatii ca acestea". Nu este nimic mai adevarat. Acest film mi se pare o capodopera a cinematografiei americane. Muzica este superba perfect potrivita filmului. Daca ar fi fost dupa mine l-as fi cotat cu nota 10+. Mai tarziu, dupa ce l-am vazut, am aflat ca este realizat dupa cartea "Culoarul Mortii" (The Green Mile, titlul original) de Stephen King. Am fost uimita de sensibilitatea cu care a fost facut un film in care 80% din actiune se petrece intr-o inchisoare.
Scena care mi-a captat interesul, intr-o zi cand butonam telecomanda cautand un film la care sa ma uit, este cea cu aparitia unui soricel, aparent fara pic de frica in el, un soricel inteligent pe care mai mult ca sigur l-ai calca in picioare daca l-ai gasi in casa. Nu mi-a trebuit mai mult ca sa-mi capteze interesul si nu stiu ce ar spune asta exact despre mine. Am fost foarte curioasa ce se va intampla cu soricelul "Mister Jingels". Si n-am sa regret niciodata hotararea pe care am luat-o atunci.

Personajul principal este un gardian al unei inchisori, Paul Edgecomb (interpretat de Tom Hanks). Acesta era sef in sectia speciala a acestei inchisori, acolo unde mai precis erau intemnitati condamnatii la moarte. Aceasta zona atat de speciala avea si un culoar extrem de special. Culoarul, ce avea cateva celule de-o parte si de alta unde erau intemnitati detinutii, era verde. Detinutul ce-si incepea drumul pe acest culoar verde era ultimul drum pe care il facea. La capatul acestui culoar era camera de electrocutare unde erau executate condamnarile la moarte.
Detinutii din aceasta inchisoare erau, cei mai multi, criminali extrem de periculosi sau care savarsisera crime infioratoare. Paul are o intelegere si un comportament foarte respectuos si linistitor pentru detinutii lui, comportament impus de starea lor deosebita, trebuind sa fie lasati sa-si traiasca linistiti ultimile zile din viata. Paul isi indeplinea cu multa demnitate datoria. Si si-ar fi indeplinit-o multi ani de aici incolo daca la un moment dat nu l-ar fi intalnit pe John Coffey. A fost memorabila pentru el ziua cand John Coffey (interpretat de Michael Clarke Duncan) a intrat in viata lui. In acea zi, isi astepta detinutul pregatindu-se cu obisnuitul discurs cu care isi intampina toti detinutii. Si a intrat pe usa, un negru urias, cu privire blanda si trista si cu vorba domoala specifica americanilor sudisti. Paul a fost atat de uimit de ciudata aparitie ca si-a uitat discursul, iar in final a dat mana cu John. John Coffey nu parea sa stie prea multe, singurul lucru pe care parea sa-l cunoasca era numele si faptul ca ii este teama de intuneric. Iar in zilele urmatoare si-a dovedit din plin prima impresie. John avea un har (sau blestem) care-l facea atat de deosebit, fiind dotat cu un simt puternic de a putea vedea sufletul oamenilor si de a-i putea vindeca. Dar sa nu uitam ca John Coffey era condamnat la moarte pentru violarea si uciderea a doua fetite surori. Din acest motiv Paul ia hotararea de a cerceta cazul, pentru a vedea cum s-au intamplat exact lucrurile.

Intrebarea care te face acest film sa ti-o pui este daca in spatele gratiilor se afla intotdeauna niste monstri. Si ar mai fi si intrebarea: cu ce monstri avem de-a face si care nu sunt inca (sau nu ajung niciodata) in spatele gratiilor. Dar vei primi sigur raspuns la intrebarea: este John Coffey un miracol sau un monstru?

Acest film m-a impresionat teribil... Va spun de pe acum... si cei cu nervii tari pot plange rauri de lacrimi, si cei cu nervii tari pot fi miscati. Este un film care te face sa-ti pui tot felul de intrebari. Raspunsul pe care l-am primit la cea mai importanta intrebare a mea a fost unul extrem de deprimant (sau poate ar fi trebuit sa ma bucure): intregul subiect este o fictiune.

Oricum cei cu Oscarurile nu inceteaza sa ma uimeasca de multa vreme. Si nu ma voi lasa influentata de ciudatele lor decizii si voi pastra acest film in arhiva personala de filme.

Prison Break

Acest serial este ca un virus. Odata ce te-ai infectat pur si simplu nu mai ai scapare. Trebuie sa-l vezi si mori sa stii ce mai urmeaza. Printre genurile mele preferate nu se numara filmele cu inchisori americane sau altfel de inchisori. Pur si simplu nu pot suferi rautatea si violenta din inchisori prezentata in majoritatea filmelor. Dar acest film este probabil cel mai bun serial drama care s-a facut vreodata. Cine nu l-a urmarit probabil ca se intreaba, asa cum o faceam si eu cand intalneam fani Prison Break, cum e posibil sa faci patru serii despre cum evadeaza cineva dintr-o inchisoare. Fiindca tot serialul este o evadare continua care seamana foarte bine cu un joc de sah. Pai daca isi imagineaza cineva ca Michael Scofield a stat patru serii de episoade in inchisoare, tot intrebandu-se cum sa faca sa evadeze, se inseala amarnic.

Personajul Michael Scofield, interpretat cu multa stralucire de Wentworth Miller, este un barbat dotat cu o inteligenta nemaipomenita, datorata de fapt a unei boli pe care o are. El pune la cale un plan extrem de minutios si bine pus la punct de a-si scoate din inchisoare fratele, victima a unor jocuri de culise politice, intrat in inchisoare pe nedrept. Pe parcursul derularii planului de evadare, Michael foloseste mai multi pioni, care habar nu au cat de folositi sunt in jocul disperat al acestuia de a-si salva fratele de la condamnarea la moarte. Odata ce sunt stabiliti pionii, jocul se transforma intr-un puzzle in care trebuie doar puse piesele cap la cap pentru desavarsirea planului gandit cu ani in urma.

Cele patru serii nu sunt toate despre o singura evadare. Fiecare serie isi are evadarea ei dar, pe masura ce se aduna episoadele, se aduna si enigmele. Regizorii au fost foarte zgarciti in a-ti da indicii din care sa iti dai seama ce se intampla. Este un film care te tine in priza cu fiecare minut care trece. Daca vei clipi vei pierde indicii importante.
Dupa cum am mai spus si in alte postari facute, nu important este subiectul filmului. Filme despre evadari s-au facut o groaza. Regizorii sunt de-a dreptul geniali, iar actorii (absolut toti, fara exceptie) parca sunt manusi perfecte pentru rolurile pe care le joaca. Pana nu-l vezi, nu crezi ca e adevarat. Deci urmariti-l, vizionati-l, ca nu stiti ce pierdeti. Prison Break este un serial spectaculos si l-as revedea cu aceeasi emotie, incitare si entuziasm oricand. Un film de pastrat in arhiva de filme.

The Box

Intrebarea este daca ai actiona butonul rosu al unei cutii aparent inofensive stiind ca vei distruge viata cuiva pe care nu-l cunosti. Marea intrebare este daca ai face asta pentru un milion de dolari. Poate multi ar raspunde fara sa se gandeasca "DA". Dar poate altii, care ar sta sa se gandeasca, ar raspunde "NU". Si alta intrebare ar mai fi : ce scuza ai mai putea avea sa spui "DA" dupa ce te-ai gandit bine la asta. Probabil ca ar cam trebui sa te intrebi ce poate fi in neregula cu constiinta ta. Acest film nu este unul nemaipomenit, dar este un film interesant si destul de misterios. M-a tinut cu sufletul la gura la inceput pentru ca trece destul pana afli ce hotarare au luat cei doi parteneri de viata.

Am avut la un moment dat senzatia ca odata cu hotararea lor se va sfarsi si filmul. M-am inselat amarnic. Actiunea de-abia atunci incepe si pe masura ce se continua nu te poti desprinde pentru ca esti curios sa stii la ce se va ajunge de fapt. Filmul are o aura de mister dar, odata misterul dezlegat te linistesti si iti spui: "Misto film". Merita vazut macar o data. A doua oara insa e cam greu de inghitit

http://www.youtube.com/watch?v=CFHa-ygkF_M