Tom Mullen este unul dintre cei mai bogati oameni. Asa ca n-ar trebui sa uimeasca pe nimeni ca fiul sau a fost rapit in schimbul unei recompense generoase de 2 milioane de dolari. Initial Tom ia in considerare ideea de a coopera cu politia, in incercarea de a-si recupera fiul. Asta pana cand aude ca in proportie de 10% cei rapiti sunt omorati dupa ce rapitorii primesc recompensa. Asa ca isi urmeaza instinctul si face o declaratie socanta pe postul de televiziune: acorda o recompensa de 4 milioane de dolari celui care ii da pe tava capul rapitorului care i-a luat copilul. A facut bine... a facut rau? Ramane de vazut.Am urmarit filmul de la inceput si pana la sfarsit cu sufletul la gura. Si la socantul anunt de la televizor al lui Tom Mullen am plans si l-am blestemat de i-au mers capacele lui Mel Gibson. Oricum, aici mi s-a parut ca Mel Gibson a jucat un rol de tata mult superior decat in Edge of Darkness. Cui ii place genul care te face sa mananci chibrite, este perfect. A doua oara insa parca nu prea mai vreau sa-l inghit, desi mi-a placut filmul foarte mult.
