Doubt

Acest film ataca un subiect indelung mediatizat in ultima vreme. Subiect care a fost evitat in a fi comentat de catre biserica catolica, desi nu prea cred ca nu se poate intampla cam in orice religie. Se refera la relatia dintre preoti si elevii lor. In unele cazuri s-a observat o apropiere total nefireasca (as putea s-o denumesc chiar bolnava) a unui preot de unul sau mai multi elevi ai sai.
Intr-o scoala din Anglia predarea orelor se facea exclusiv de catre preotul care conducea institutia si maicutele din subordinea sa.
Sora Aloysius Beauvier (interpretata de Meryl Streep) era sefa tuturor maicutelor din scoala. Era foarte severa, dar corecta, avea principiile bine inradacinate, se purta cu elevii cu o mana de fier, si nu prea avea nimeni curaj sa o contrazica. As putea spune ca nici nu ar fi avut cineva sorti de izbanda s-o convinga de ceva ce ii intra bine in cap intrucat avea o foarte mare incredere in judecata proprie si credea cu staruinta in dreptatea ei. In ansamblu, Sora Beauvier era o sora foarte respectata si nu prea ii iesea nimeni din cuvant.
Sora James (Amy Adams) era foarte tanara. Nu prea era convinsa ca metodele surorii Beauvier sunt cele mai indicate in educatia unor copii. Din atitudinea ei se vedea clar ca iubeste copii si doreste sa-i educe cu blandete si intelegere, nu cu metode spartane si severe. Intrucat copii simt terenul slab al unei persoane (nu reusesc sa-mi explic cum), la orele ei de educatie nu era tocmai ordinea si disciplina pe care cu greu sora James incerca sa o impuna.
Parintele Brendan Flynn (interpretat de Philip Seymour Hoffman) avea la randul sau un alt fel de punct de vedere in materie de educatie. El nu avea asa mana de fier ca si sora Beauvier, dar cu toate acestea, reusea cu mare succes sa-si impuna ordinea si disciplina, si reusea sa se faca destul de indragit de catre elevii sai.
Scoala parea sa mearga destul de bine condusa in acest fel. Pana intr-o zi, cand sora James l-a vazut pe parintele Flynn cum imbratisa un elev de-al sau de culoare, Donald Miller. Acesta parea de departe cel mai preferat elev al parintelui de foarte multe vreme, parintele parand sa tina foarte mult la el. Sora James, dupa ce s-a framantat si s-a gandit bine, se hotaraste sa-i spuna surorii Beauvier ce a vazut. Sora Beauvier, fiind o calugarita in varsta ce a vazut multe la viata ei, hotaraste pe loc vinovatia preotului. Dar cum nu era 100% convinsa investigheaza toata situatia pentru a lua o hotarare.
Gestul in sine ar putea parea ceva foarte nevinovat. Ce poate fi rau in imbratisarea unui elev de catre profesorul sau? Dar cum traim intr-o lume ingrozitoare, cum putem avea incredere in orice gest care la prima vedere ar putea parea nevinovat? Traim intr-o lume in care un adult nu-si poate imbratisa sau saruta copilul, nepotul sau un simplu copil, fara a fi privit apoi cu suspiciune. Fiindca au existat prea multe cazuri cand aceste simple gesturi nu au fost doar simple gesturi nevinovate de tandrete. Fiindca s-a dovedit ca nu se poate avea incredere nici chiar in cei apropiati, intrucat o minte bolnava nu are limite.
Acest film va poate da un raspuns la intrebarea daca sa ai incredere. Incredere in persoana de langa tine sau incredere in tine insuti ca ai drepate sa banui pe cineva. Poti sa ai incredere ca cineva este sau nu vinovat? Sau mai poti avea incredere ca cineva care a fost vinovat odata, a doua oara poate fi nevinovat?
Pe mine personal acest film m-a convins ca prezumtia de nevinovatie nu e prea sanatoasa atunci cand consecintele pot fi dramatice. Dar "indoiala poate fi o povara la fel de mare ca si certitudinea!"
Cei trei actori joaca magnific si macar pentru jocul lor actoricesc, daca nu vi se pare un subiect interesant, filmul tot merita urmarit.